După operația de chist sinovial 🤕

Astăzi m-am trezit fericită, mult mai fericită decât ieri și mai puțin fericită decât mâine.
Astăzi mă simt eu, astăzi chiar mă simt EU după 17 zile în care nu am mai simțit asta.
Astazi, m-am trezit cu mai multă încredere, putere, și curaj.
Astăzi am făcut lucrurile pe care în urma cu aproape 17 zile nu le puteam face.
Astăzi am zâmbit cu multă încredere, cu optimism și apreciere că Dumnezeu mi-a fost alături în fiecare secundă pe toată perioada.
Astăzi m-am machiat, după 17 zile în care nu o mai faceam așa des și fără interes, eram tristă în oglindă folosind cu grijă numai o mână, au fost zile în care aplicam un fond de ten și poate uneori un ruj…asta ca să nu fiu palidă totuși, complicat când ai fond de ten la tub și ai la dispozitie o singură mână 😬 🖐.
Primele 5-6 zile după operație au fost urâte, au fost mulți factori care au contribuit la starea mea foarte schimbătoare dar încercam să am răbdare și să mă calmez.
Am stat multe zile în casă, se spune că te relaxezi… dar nu e așa mereu, se spune că dormi mai mult, dar nu și când durerea și poziția mâinii nu te lasă.
Prima săptămână odihna a fost o problemă pentru mine, dar, așteptam să treacă orele, zilele mai repede și să merg la doctor pentru a scoate atela mea minunată. 🙄
Nu a fost nimic grav vorbind medical, dar nu pot sa zic ca a fost simplu pentru mine, nici o operație nu e simplă, ea te întărește, te face să suporți mai mult durerea fizică, te deprimă, te face mai puternic, te supară, te face să plângi, să zâmbești, să ceri ajutorul în permanență. Acest lucru aduce puțină depresie, de ce? Pentru ca nu puteam să-mi fac singură acțiunile și trebuia să rog un membru al familiei să mă ajute.
Familia și prietenii te ajută mult în situațiile de genul acesta, iar cu ocazia asta vreau să le mulțumesc persoanelor care mi-au fost alături, în special familiei care mi-a oferit suport în permanență, iubitului meu care a fost alături de mine în aceste 17 zile aproape non-stop și când nu era el mereu era cineva din familie acasă pentru că era dificil, nu poți să faci mai nimic. Să ne înțelegem nu e numai o mână în atelă, era și o durere urâtă, aveam o taietură pe care o simțeam, în permanență mai ales când mă mișcam (asta prima săptămână). 
Sunt foarte conștientă că iubitul meu m-a ajutat cel mai mult, el a contribuit la vindecarea mea, fizică dar în special psihică, m-a spălat, m-a ajutat și cel mai important m-a iubit!! Acesta este un medicament pentru vindecare, bine + antibioticul pe care l-am luat 5 zile 😂🤭
Nu în ultimul rând…
Vreau să le mulțumesc domnilor doctori, dar în special, prietenului meu medic rezident care a făcut posibilă operația mea, foarte rapid și cu mult profesionalism. 👏😊
Oamenii care au trecut prin ceva asemănător cunosc cel mai bine, după toată întâmplarea te simți mai împlinit mai fericit, te simți ca și cum mâine dacă ai vrea, ai putea muta și un munte.🏔
 

Ce este chistul sinovial?

 Chistul sinovial- cauza apariției nu este una cunoscută.  El reprezintă aproximativ 60% din afecțiunile cu mărire de volum ale țesutului moale a mâinii și încheieturii pumnului. De cele mai multe ori, apare spontan la adulți cu vârste între 20 și 50 de ani, preponderent la femei 😳

La mine acest chist a aparut acum mult timp 3-4 ani, aparea apoi dispărea, iar apărea, iar dispărea…Era nehotărât 😂 Până anul trecut când a aparut, s-a făcut mult mai mare și a devenit și dureros. Durerile erau de cele mai multe ori la mișcarea mâinii, dar aveam durere și seara după o zi în care foloseam mâna.

Atunci am decis să apelez la un prieten medic rezident chirurg plastician și am aflat că am un chist sinovial. Mai jos am să vă pun 2 poze cu chistul înainte de operație, țin să menționez că în realitate era și mai mare.

Operația a durat o oră și ceva, timp în care eu am fost trează, am avut anestezie locală. Un moment nu foarte plăcut, am avut parte și de dureri și de o senzație de căldură puternică, asta din cauza sângelui…Cel mai urât moment a fost când doctorul se chinuia să scoată chistul și a mai dat de unul sub…🤦‍♀️ simțeam cum imi rupe ceva din mână, cum chistul parcă făcea parte din mine și el încerca să mi-l smulgă…

Mă bucur că am luat parte la operație fiind trează, deoarece e o dovadă de putere, că poti face față unei operații cu anestezie locală, care nu îți ia în totalitate durerea. Am avut o companie plăcută, domnul doctor și prietenul meu medic rezident, au fost foarte deschiși și foarte glumeți, dovadă că le place ce fac și sunt dedicați, nu am fost nici o secundă panicată. 

Operația a fost fix de Sf Mihail și Gavril, de ziua mea de nume și a doctorului 🤭🎉

După operație mâna mea arăta așa..Poza este făcută fix în seara cu pricina.

Totul e bine când se termină cu bine, astăzi mâna mea este perfectă!! Mi-a plăcut cicatricea mea încă de prima dată de când am văzut-o, adică la 2 zile după operație, când a trebuit să îmi desfac bandajul făcut la spital și să mi-l schimb. Bineînțeles că nu am făcut asta singură, m-a ajutat „doamna asistentă” viitoarea mea soacră 🤭 

Acum, cicatricea este ceva ce mă definește, nu încerc să o ascund, pentru că îmi place 😊

Scopurile acestui articol:

Vreau să vă ajut, în cazul în care sunt persoane care au un asemenea chist și devine dureros, cel mai probabil apasă pe nerv, lucru care trebuie oprit și este necesar să fie operat. Așa cum a fost și la mine, deși pare simplu nu este de joacă. Al doilea scop este acela de a ne gândi cât de mult se chinuie un om cu dizabilități, el trăiește zilnic cu gândul că depinde de cineva și lucrul acesta îl poate deprima.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.